Vâlcea – judeţul în care jumătate din populaţie are buda în fundul grădinii

Aceasta nu este o postare electorală

„Dacă aveți măcar o idee de senzație că ceva s-a schimbat în bine în ăștia 25 de ani, măcar un atom acolo, măcar faptul că puteți să scrieți pe bloguri sau pe Facebook despre cât sunteți de nemulțumiți și cât nu vă interesează nimic din ce se întâmplă în jur (ca mine), aveți obligația să votați duminică. Chiar dacă vă simțiți într-o minoritate neputincioasă. Minoritățile neputincioase adunate laolaltă ar putea pune de-o minoritate-semnal care ar putea face măcar să pară că o parte din populație știe în ce an suntem și în ce lume trăim.”

Surorile Marx

Oamenilor,

Parcă am explicat la un moment dat de ce, în ciuda succeselor ei profesionale reale și incontestabile și mai palpabile decât plagiatul lui Ponta, nu pot vota cu Monica Macovei. Da, nu mi se pare, chiar am explicat. (Hm. Una dintre puținele dăți când am plecat spre calculator să fac ceva și chiar am reușit să fac lucrul ăla, în ultima vreme. Note to self: să-mi aduc aminte ce-am băut în ziua aia.) Cu riscul să fiu melodramatică, nu, chiar dacă pentru prima dată în ceva ani mulți se pare că chiar avem de unde alege. („Avem” adică eu și voi, că o să ne punem mâinile în cap la ce o să ne dezvăluie procentele post-turul 1 despre restul populației.) Când te faci de râsul curcilor cu fiecare ocazie publică pe care o ai, când ratezi șansele de a convinge oamenii cu creier în cap și când intri…

Vezi articolul original 859 de cuvinte mai mult

Din ciclul „Ori suntem tâmpiţi, ori nu mai suntem!”…

“Ramnicu Valcea a ajuns “orasul hackerilor” pentru ca aici este o populatie destul de numeroasa si majoritatea oamenilor se ocupa cu calculatoarele la noi in oras. Majoritatea liceelor au profile mate-info, iar inca din clasa a noua, elevii invata sa lucreze cu programele”, spune un student.
(http://stireazilei.com/un-oras-din-romania-devenit-capitala-mondiala-hackerilor/)

Poţi să-i spui „studentului” că e retardat? Nu numai că poţi dar trebuie!

Sylvia (?), un soi de cântăreaţă…

O altă idioată care ne bântuie!…

Sylvia (un soi de cîntăreață sau ceva): „Am zis că dacă tot nu am făcut un copil, măcar să îmi iau un cățel. Mi-l doresc de mult timp, dar am așteptat să treacă perioada asta cu concerte multe, ca să am puțin mai mult timp de el, să îl educ. Am citit despre toate rasele de cîini și așa m-am hotărît să îl iau pe el. Nu am vrut ceva ce are toată populația.” (cancan.ro, 19 ianuarie)

Bravo, maestre!

„Românii simt nevoia să îşi şteargă trecutul pentru că sunt complexaţi şi pentru că nu l-au cunoscut niciodată. Noi suntem un popor foarte genuin în fond, suntem un popor tânăr, o populaţie veche, dar care nu ştie să meargă în două picioare, încă mergem târâş. Există un teritoriu, iar teritoriul ăsta curge în timp, e populat de indivizi, indivizii au conştiinţe, voinţe, credinţe. Dacă acestea nu se întâlnesc undeva, niciodată n-o să avem un popor, o să avem populaţii, dar popor nu. Problema este o conştiinţă colectivă, autentică. Adică: ce-i în credinţa mea să fie şi-n a ta, să credem toţi acelaşi lucru. Noi suntem aici tot felul de adunături, ne adună unii şi alţii ca pe oi, stăm grămadă că suntem încercuiţi, dar nu stăm grămadă pentru că avem o coeziune moleculară între noi. Dacă noi nu credem în acelaşi lucru care să ne unească suntem doar o turmă, o populaţie care în funcţie de vremuri îşi însuşeşte un stăpân care vine de obicei cu bâta şi apoi vine şi-ţi dă o credinţă- care de obicei e o păcăleală.”

Ştiam despre Florin Codre că este autorul statuii lui Carol I din Piaţa Revoluţiei. Dar nu ştiam că are două mari iubiri: sculptura şi caii, că a fost cascador şi că a realizat primul film românesc din iniţiativă particulară după 1989 – „Şobolanii roşii”.

Şi mai vorbeşte maestrul ceva. Cu care eu – deşi nu-mi face plăcere –  parcă aş fi iar de acord.

„De la Decebal încoace teritoriul ăsta duce lipsă de bărbaţi adevăraţi. Avem doar şoareci de bibliotecă care vin să înnebunească lumea cu citatele altora.”