Nici la şpagă nu suntem în frunte?

spaga

Potrivit calculelor realizate de platforma piatadespaga.ro (http://www.piatadespaga.ro),  valoarea medie a şpăgii plătite de un român este de 206 euro. Adică aşa, rotunjit, vreo 1000 lei noi, adică vreo zece milioane d’ăia vechi. Pe lună ar veni doar 16 euro amărâţi!

Interesantă este şi forma sub care românul achită şpaga. De un parexamplu:

Şpagă dată în: 29.03.2013, Ştefăneşti, jud. Botoşani
Domeniul: Servicii / Utilităţi publice
Instituţia: Primăria Ştefăneşti , Funcţia: Secretar
Valoare şpagă: 1000 RON Forma şpăgii: un porc
Şpagă pentru: documente

Cam în aceeaşi ordine de idei, conform unui aşa-numit indice de percepţie a corupţiei realizat în 2012 de Transparency International, România este văzută de locuitorii ei drept una din cele mai corupte ţări din Uniunea Europeană. Asta demult nu ne mai dă de gândit, ne-am învăţat! Dar acelaşi barometru ne arată că şi în acest domeniu suntem depăşiţi. De cine? De Bulgaria, Italia şi Grecia.

Sunt dezamăgit. Păi, nici măcar la şpagă nu putem să ne băgăm şi noi mai în faţă?!

Anunțuri

Regina, contele şi castelele

Regina, contele şi castelele – http://goo.gl/o9FuO

Balcic 2011

Petiţiune

Udrea la soare

Mult Stimată şi Iubită Doamnă Ministru,

Subsemnatul turist român vă fac cunoscut că în această vară, ca să nu aglomerez peste măsură litoralul nostru naţional, m-am îndreptat  cu maşina şi familia spre Bulgaria.

Dar asta numai după ce am studiat Hotărîrea nr. 14/2011 a Guvernului României privind aprobarea „Programului anual de marketing şi promovare turistică” şi a „Programului anual de dezvoltare a destinaţiilor, formelor şi destinaţiilor turistice”.

Deşi nu e important pentru turismul nostru în ansamblu, îmi permit totuşi să vă aduc la cunoştinţă că, de la Rîmnicu Vîlcea pînă la Vama Veche, nu am găsit nicăieri, în nicio benzinărie de pe frumosul traseu, o hartă a României (turistică, rutieră, cum vreţi dumneavoastră).

Nu ne îndoim că, avînd asemenea programe şi asemenea frunză, lucrurile se vor îmbunătăţi în viitor!

Săru’mîna!

Turismul în vremea uşoarei creşteri economice

”Cred că 2011 este cel mai bun an de când mi-am început mandatul. Pun creşterea numărului de turişti de pe litoral în principal pe seama uşoarei creşteri economice de anul acesta.” (via Elena Udrea se lauda: ”Cresterea economica a adus turistii pe litoralul romanesc” – Inpolitics.ro)

Stimată doamnă, cu tot respectul, de ce încercaţi să ne aburiţi? Ştiu că sînteţi modestă. Mai ştiu că delicateţea dumneavoastră recunoscută vă reţine să aduceţi la cunoştinţa românilor şi alte lucruri foarte pozitive şi foarte evidente şi foarte evident pozitive despre turismul creşterii noastre economice.

Amintiţi-vă doar că postul american de televiziune CNN ne-a plasat pe locul 9 (după New York, Noua Zeelandă, porţiunea din Peru a fluviului Amazon, Barcelona, Norvegia, Albania, Japonia şi Guatemala) în topul destinaţiilor turistice de pe glob în 2011, pe baza recomandărilor a trei experţi în călătorii: Robert Reid, de la Lonely Planet, Pauline Frommer, creatoarea ghidurilor cu acelaşi nume, şi Martin Rapp, de la agenţia Altour. Şi Robert Reid s-a referit în mod special la litoralul Mării Negre pentru pasionaţii de plajă din timpul verii, precum şi staţiunile de schi pentru iubitorii sporturilor de iarnă.

Vai de mine, era să uit amănuntul că toţi se refereau la Bulgaria. Pardon, scuzaţi, bonsoar! Dar ce mai contează, nu sînt ei vecinii noştrii?

Cred că nu v-am deranjat prea rău! Săru’mîna!

Aluminiul, frate cu românul…

Poliţia din Drăgăşani l-a prins cu binecunoscuta-i operativitate pe Tiberiu C., de 37 ani, care – după ce vandalizase şi sustrăsese mai multe cruci din aluminiu din cimitirul parohiei Ştefăneşti – se îndrepta nonşalant cu căruţa plină de materiale spre Nea Titu, şeful centrului de colectare a fierului vechi din localitatea învecinată.

Spre surprinderea celor două organe de cercetare, numitul Tiberiu C., în pofida faptului că era treaz, a dat dovadă de cooperare şi disponibilitate spre un dialog sincer şi cinstit. Explicaţia atitudinii optimiste şi a încrederii acestuia în viitorul luminos a venit în urma percheziţiei corporale efectuate asupra făptuitorului: asupra lui s-a găsit un exemplar din Komsomolskaia Pravda în care erau subliniate cu creionul roşu următoarele cuvinte: „În 2018, cand românii vor găzdui elementele sistemului de apărare antirachetă, pentru iubitorii de metale neferoase va fi o ofertă generoasă.”

Această veste a făcut ca în zona podgoriilor drăgăşenene să nu mai aibă niciun impact ştirea despre furtul celor 80 de focoase nucleare, nici recuperarea lor pe la Chitila, nici măcar oferta de vînzare pe eBay a sediului primăriei locale, la un preţ modic! Localnicii se pregătesc acum pentru scutul antirachetă…

Patru stele în România şi Bulgaria

Un weekend la un hotel cotat la patru stele de pe litoralul bulgăresc este cu 30-40% mai ieftin decât unul petrecut în staţiunile româneşti pentru turiştii care aleg o deplasare pe cont propriu.

Mamaia, weekend-ul 29-31 iulie. Tariful de cazare la un hotel de patru stele variază între 134 şi 420 de euro, în funcţie de unitatea aleasă: 176 de euro la hotelul Condor, 420 de euro la Iaki, 242 de euro la Golden Tulip, 164 de euro la hotel Parc. În cel mai fericit caz pentru turist, tariful include mic dejun.

Nisipurile de Aur, acelaşi weekend. La unităţile de patru stele, tarifele pornesc de la 80 de euro şi, în puţine cazuri, depăşesc 250 de euro. Micul dejun vine la pachet obligatoriu cu cheia de la cameră, iar acolo unde tariful sare de suta de euro pe noapte, turistul beneficiază de regimul all inclusive. Spre exemplu, Sunshine Club Magnolia – 182 de euro (all inclusive), Prima Sol Sunrise – 160 (all inclusive), Orchidea Boutique Spa – 96 de euro (mic dejun inclus). Tarifele sunt valabile pentru cei care optează pentru o deplasare pe cont propriu şi includ două nopţi de cazare, aferente weekend-ului.

Mai convenabil prin agenţii

În ofertele agenţiilor de turism, hotelurile de pe litoralul românesc sunt mai accesibile. Spre exemplu, Golden Tulip din Mamaia, clasificat la patru stele, vinde turiştilor camere cu preţuri pornind de la 147 de lei, respectiv 35 de euro, (luna iulie) şi 155 de lei, respectiv 37 de euro, (luna august), pe noapte, cu mic dejun inclus (ofertă Nova Travel). Ce-i drept, preţurile sunt valabile pentru sejururi de minimum cinci nopţi. Hotelul dispune de piscină, restaurant şi parcare cu plată.

Aceeaşi agenţie are în ofertă hotelul Mimosa, clasificat la patru stele, din Nisipurile de Aur. Tariful acestuia pe noaptea de cazare, în regim all inclusive, este de 45 de euro, atât în luna iulie, cât şi în august. La Sunny Beach, un turist se poate caza cu 58 de euro pe noapte (hotel Hrizantema), în timp ce la Albena, la un hotel de patru stele (Kaliakra Superior), în regim ultra all inclusive, preţul unei nopţi de cazare costă 72 de euro (luna iulie) şi 76 de euro (luna august) de persoană.

Nici la Obzor tarifele nu sunt mai mari. Potrivit ofertei agenţiei Paralela 45, o noapte de cazare la un hotel de patru stele variază între 68 de euro pentru camera dublă, all inclusive, şi 78 de euro la hotelurile care oferă regimuri ultra all inclusive. Cele mai multe dintre aceste hoteluri dispun de piscine, centre spa, locuri de joacă pentru copii, dar şi de restaurante „à la carte”.

(via Cât te costă un sejur la patru stele în România şi Bulgaria – Intern > EVZ.ro)