Piaţa alimentară din centru – un altfel de Axinte (pentru cine cunoaşte!)

Piata-CentralaPiaţa Naţiunii din Bucureşti, cât era ea de piaţă alimentară, şi tot a fost desfiinţată. Numai la Râmnicu Vâlcea tragem cu dinţii de o piaţă jegoasă, rămasă în buricul târgului, în centrul centrului. Şi o mai şi modernizăm, în loc să o ducem altundeva sau să o radiem, pur şi simplu.

Nu vreau să spun că avem parte de diriguitori inculţi sau incompetenţi sau şi una şi alta! Dar, a dezbate în paralel o Strategie de dezvoltare a Râmnicului pentru următorii zece ani şi a te grăbi, ca mireasa la aşternut, să „modernizezi” piaţa alimentară din Centru arată taman ce nu vreau să spun.

Să trăncăneşti despre viitorul turistic luminos al oraşului, sau despre consultarea specialiştilor şi a cetăţenilor, sau despre evenimente culturale în noile spaţii publice, e ca şi cum tu, administraţie înţeleaptă, îţi faci nevoile la uşa noastră. După care suni şi ne ceri hârtie igienică!

Anunțuri

Bijuteria de la Inăteşti

În curtea Seminarului „Sfântul Nicolae“ din Râmnicu Vâlcea se conservă biserica cu hramul „Buna Vestire“ care, la prima vedere, dinspre răsărit, seamănă cu o veche culă oltenească. Arhitectura monumentului trădează stilul epocii de la cumpăna secolelor XVII-XVIII, cu o pronunţată amprentă brâncovenească.

Photo: Din trecutul Schitului Inăteşti din Râmnicu Valcea</p><p>În curtea clădirii Seminarului „Sfântul Nicolae“ din Râmnicu Vâlcea se conservă o frumoasă biserică, cu hramul „Buna Vestire“, care la prima vedere, dinspre răsărit, ar semăna cu o veche culă oltenească. Arhitectura monumentului trădează stilul epocii de la cumpăna secolelor XVII-XVIII, cu o pronunţată amprentă brâncovenească. Spunem că se aseamănă cu o culă deoarece, alături de obişnuitele abside de la naos, în partea altarului, biserica are alte două abside, cu rol de proscomidie, respectiv veşmântar.<br />De asemenea, biserica are o turlă deasupra naosului cu o înălţime apreciabilă, care îi conferă spaţiu. Intrarea se face printr-un pridvor format din coloane sculptate în piatră şi cu scena Judecăţii de Apoi, imagine specifică lăcaşurilor olteneşti din acea perioadă. Încă se mai păstrează ancadramentul cu motive florale din jurul uşii, tot aşa cum întâlnim la ferestre.<br />Portalul este străjuit de pisania cu litere chirilice, care ne spune că biserica a fost ridicată la 1747. În pronaos, regăsim tabloul votiv al ctitorilor şi cel al domnitorului Nicolae Mavrocordat şi al fraţilor episcopi Grigorie şi Climent ai Râmnicului. Ulterior, la restaurare s-a adăugat portretul domnitorului Mircea cel Bătrân cu fiul său Mihail voievod, care, potrivit tradiţiei, ar fi fost primii ctitori ai acestui lăcaş. În fapt, la 1388, domnitorul Mircea cel Bătrân întărea printr-un hrisov mai multe moşii Mănăstirii Cozia, printre care şi cea de la Inăteşti.<br />Ulterior, va fi fost un metoc al Coziei pe lângă Episcopia Râmnicului din vecinătate. Lăcaşul a îndeplinit rolul de biserică de schit până la secularizare, când a fost vândut de stat. A funcţionat ca paraclis pe moşia boierului Olănescu, după ce, o vreme, chiliile au fost spaţii pentru arest preventiv.<br />La 1903, biserica fostului Schit Inăteşti a fost reparată şi transformată în lăcaş al Parohiei „Buna Vestire“. Patru ani mai târziu, paroh a fost numit preotul Grigore Predescu, absolvent al Seminarului Teologic inferior. Parohia avea ca filii bisericile: „Sfântul Dimitrie“ (1786), „Sfântul Gheorghe“ (1863) şi „Sfântul Ioan Botezătorul“ (1817) şi 433 de familii, respectiv 1.249 de suflete. Între 1925 şi 1926, biserica a fost reparată din nou, pe lângă aceasta funcţionând un cămin cultural, o bibliotecă, o cantină şcolară şi „patronajul parohial“, o iniţiativă pentru ajutorarea săracilor.<br /> În perioada interbelică aici a slujit preotul Grigore Rădoescu, fost director al Seminarului Teologic „Sfântul Nicolae“ şi al Liceului „Alexandru Lahovari“ din Râmnicu Vâlcea şi membru în Adunarea eparhială. </p><p>sursa ->http://www.ziarullumina.ro

Pridvorul bisericii este deschis, fiind sprijinit pe stâlpi sculptaţi în piatră, care se presupune că provin de la vechea biserică. Acelaşi lucru se crede şi despre ancadramentele din piatră care conturează ferestrele. Uşa de la intrare este şi ea străjuită de un frumos ancadrament sculptat în piatră.

inatesti 1În zona altarului, biserica are alte două abside, cu rol de proscomidie, respectiv diaconicon (veşmântar).

inatesti 2

Pictura bisericii a fost executată între anii 1751-1753.

inatesti 3

Pisania cu litere chirilice ne spune că biserica a fost ridicată la 1747 de către „jupânii Moldoveanu şi Grigorie” din Sibiu. În pronaos, regăsim tabloul votiv al ctitorilor şi cel al domnitorului Nicolae Mavrocordat şi al fraţilor episcopi Grigorie şi Climent ai Râmnicului. Mai târziu, la restaurare, s-a adăugat portretul domnitorului Mircea cel Bătrân cu fiul său Mihail voievod, care, potrivit tradiţiei, ar fi fost primii ctitori ai acestui lăcaş. (În fapt, la 1388, domnitorul Mircea cel Bătrân întărea printr-un hrisov mai multe moşii Mănăstirii Cozia, printre care şi cea de la Inăteşti)Ulterior, aici va fi fost un metoc al Coziei pe lângă Episcopia Râmnicului din vecinătate. Lăcaşul a îndeplinit rolul de biserică de schit până la secularizare, când a fost vândut de stat. A funcţionat ca paraclis pe moşia boierului Olănescu, după ce, o vreme, chiliile au fost spaţii pentru arest preventiv.

De-a lungul vremii, biserica Schitului Inatesti a fost refăcută de mai multe ori, după cum urmeaza: 1862-1864; 1902-1903; 1991-1998, când se realizează consolidarea interioară şi exterioară, precum şi restaurarea integrală a picturii originale.

inatesti 4
Releveu 1961
inatesti 5
Releveu 1961
inatesti 6
Releveu 1961
inatesti 8
Releveu 1961
inatesti 7
Releveu 1961

Regina, contele şi castelele

Regina, contele şi castelele – http://goo.gl/o9FuO

La gura sobei…

Ghicitoare: „Albă şi sulemenită/Cînd urîtă, cînd iubită/Vara nu vor să mă vadă/Iarna toţi mă-mbrăţişează…”

Balcic 2011

Petiţiune

Udrea la soare

Mult Stimată şi Iubită Doamnă Ministru,

Subsemnatul turist român vă fac cunoscut că în această vară, ca să nu aglomerez peste măsură litoralul nostru naţional, m-am îndreptat  cu maşina şi familia spre Bulgaria.

Dar asta numai după ce am studiat Hotărîrea nr. 14/2011 a Guvernului României privind aprobarea „Programului anual de marketing şi promovare turistică” şi a „Programului anual de dezvoltare a destinaţiilor, formelor şi destinaţiilor turistice”.

Deşi nu e important pentru turismul nostru în ansamblu, îmi permit totuşi să vă aduc la cunoştinţă că, de la Rîmnicu Vîlcea pînă la Vama Veche, nu am găsit nicăieri, în nicio benzinărie de pe frumosul traseu, o hartă a României (turistică, rutieră, cum vreţi dumneavoastră).

Nu ne îndoim că, avînd asemenea programe şi asemenea frunză, lucrurile se vor îmbunătăţi în viitor!

Săru’mîna!

Turismul în vremea uşoarei creşteri economice

”Cred că 2011 este cel mai bun an de când mi-am început mandatul. Pun creşterea numărului de turişti de pe litoral în principal pe seama uşoarei creşteri economice de anul acesta.” (via Elena Udrea se lauda: ”Cresterea economica a adus turistii pe litoralul romanesc” – Inpolitics.ro)

Stimată doamnă, cu tot respectul, de ce încercaţi să ne aburiţi? Ştiu că sînteţi modestă. Mai ştiu că delicateţea dumneavoastră recunoscută vă reţine să aduceţi la cunoştinţa românilor şi alte lucruri foarte pozitive şi foarte evidente şi foarte evident pozitive despre turismul creşterii noastre economice.

Amintiţi-vă doar că postul american de televiziune CNN ne-a plasat pe locul 9 (după New York, Noua Zeelandă, porţiunea din Peru a fluviului Amazon, Barcelona, Norvegia, Albania, Japonia şi Guatemala) în topul destinaţiilor turistice de pe glob în 2011, pe baza recomandărilor a trei experţi în călătorii: Robert Reid, de la Lonely Planet, Pauline Frommer, creatoarea ghidurilor cu acelaşi nume, şi Martin Rapp, de la agenţia Altour. Şi Robert Reid s-a referit în mod special la litoralul Mării Negre pentru pasionaţii de plajă din timpul verii, precum şi staţiunile de schi pentru iubitorii sporturilor de iarnă.

Vai de mine, era să uit amănuntul că toţi se refereau la Bulgaria. Pardon, scuzaţi, bonsoar! Dar ce mai contează, nu sînt ei vecinii noştrii?

Cred că nu v-am deranjat prea rău! Săru’mîna!

Land of Joke(r)s

(via Focar de infectie in centrul Ramnicului | Impact Real)

Dacă treceţi cumva prin Rîmnicul Vîlcii, oraşul lui Mircea, nu rataţi acest obiectiv turistic!

Fostă locuinţă, fostă grădiniţă de copii, actuală ruină, e situat chiar în zona centrală a municipiului, între Primărie şi Muzeul de Istorie.

Figurează în Lista oficială a monumentelor istorice din judeţul nostru!

E înconjurat de un spaţiu verde generos, compus din numeroase specii de buruieni.

Vizită plăcută!

Logică managerială

(libertatea.ro)

O doamnă pe nume Corina Martin, de felul ei preşedinte al ANAT (Asociaţia Naţionala a Agenţiilor de Turism, pentru cine nu ştie) ne dă măsura gîndirii celor care se ocupă la noi de această activitate.

Estimările noastre au fost depăşite, aşa cum am şi sperat. Peste 20.000 de turişti români au ales în această minivacanţă litoralul românesc, iar din cifrele pe care le avem noi aproximativ 7.000 de turişti români sunt în acest moment pe litoralul bulgăresc„.

Traducerea gîndirii de mai sus ar fi: „Deci, 20.000 de români şi-au petrecut vacanţa în ţara lor, faţă de numai 7.000 care au plecat afară. Deci, să ne bucurăm că nu s-a întîmplat invers, adică să plece mai mulţi afară. Deci, turismul la noi merge mai bine decît la ei. Deci, hai că-i bine, dă-i înainte!”

Am şi eu o nedumerire: oare cîţi bulgari şi-or fi petrecut minivacanţa pe litoralul românesc, faţă de cîţi au rămas în ţara lor?