Mi-e sufletul în grevă generală după plecarea ta intempestivă. Ţi-ai luat cu tine-amoarea costelivă şi geanta cu arome de migdală iar paşii tăi, bomboane pe colivă, s-au auzit rostogoliţi pe sală. Credeam că eşti iubita principală dar nu ai fost decât o recidivă. Şi când, timid, ascuns după perdele, vedeam cum traversezi tot bulevardul în rochia ta albastră cu buline, mi-am amintit de multele belele în care mă băgai, udându-ţi fardul. Să ştii, trecuto, asta nu mai ţine!