O întrebare parșivă pe zi : ar face fata Tăriceanu la stand-up comedy ?

„Căline dragă, tratează-te, fă ceva, ai mare nevoie…” Nu credeam să apuc vremea în care Vadim şi Călin, marile spirite, se vor întâlni!…

Politica ta

• Fostul premier Călin Popescu Tăriceanu a anunţat joi seară la România TV că îşi doreşte ca noul său partid – inca neformat – să candideze alături de PSD, la alegerile europarlamentare.

Basescu:-)  nu a reusit intr-un an sa-si duca Miscarea Populara mai sus de 5-6%, repet Basescu cu toate resursele lui, da ?
In conditiile acestea  Tariceanu ar vrea sa aiba un partid pe deplin functional in doua luni ? Caline draga, trateaza-te, fa ceva, ai mare nevoie…
PS
Sa intreb pe ce locuri ar candida nu mai are rost, probabil pe locurile tiparite pe cantul buletinului de vot.

PS1

Aud ca Dragnea ar fi zis ‘PSD nu il sprijina pe Tariceanu pe persoana fizica’

Vezi articolul original

De ce nu este România altfel. Adevărurile lui Lucian Boia

Matei Udrea

Harta Europei la 1.300. Valahia si Moldova erau deja constituite ca formatiuni statale. Singurele pete albe (neapartinind unui stat centralizat) de pe harta le mai gasim in zona ţărilor baltice, mai precis, pe teritoriul Lituaniei de azi. Lucian Boia afirma ca ţarile romane au fost „de departe” ultimele formate in Europa.

Câteva afirmaţii făcute de Lucian Boia în cartea „De ce este România altfel“ nu corespund realităţii. Volumul încearcă să sugereze că a) românii sunt o rasă inferioară, b) România e un stat artificial, care n-ar trebui să existe, c) locuitorii acestor meleaguri suferă de un retard istoric, cultural, educaţional şi de orice altă natură, imposibil de surmontat.
În cele ce urmează, am redat cu bold câteva dintre argumentele şi concluziile inexacte / exagerate / inventate de care Boia, un istoric altfel rezonabil, s-a folosit în construcţia sa, apoi datele ştiinţifice care-l contrazic.

1. România e neguvernabilă încă de…

Vezi articolul original 2.004 cuvinte mai mult

Mărţişor

Altădată, mărţişorul se dăruia copiilor şi tinerilor (fete şi băieţi deopotrivă) pe data de 1 martie şi înainte de răsăritul soarelui. Şnurul de mărţişor, alcătuit din două fire de lână răsucite, colorate în alb şi roşu sau în alb şi negru, reprezenta unitatea contrariilor: vară-iarnă, căldură-frig, fertilitate-sterilitate, lumină-întuneric. Şnurul era fie legat la mână, fie purtat în piept. El se purta până când se arătau cele dintâi semne ale primăverii: cântecul cucului, cireşii înfloriţi, venirea berzelor şi a rândunelelor. Atunci, mărţişorul fie se lega de un trandafir sau de un pom înflorit, ca să aducă noroc, fie era aruncat în direcţia de unde veneau păsările călătoare, rostindu-se: „Ia-mi negretele şi dă-mi albetele”.

Valoarea mărţişorului începe să fie dată doar de creaţia artistică şi mai cu seamă de preţ. Se confecţionează din orice, poate să semnifice orice! Din păcate, cei care produc aceste mici bijuterii parcă se chinuie să micşoreze şnurul ăla până ajunge mai subțire decât aţa dentară!

Unde mai găsim azi meșterul popular care să înnoade câteva şnururi sănătoase la care să adauge câteva monede, după punga fiecăruia, sau câte un soare stilizat, o gărgăriţă ori un ghiocel (simbolurile primăverii şi ale vieții)?

Cândva, credeam în puterea magică a mărţişorului. Acum nu mai credem. Cândva, credeam că o babă a urcat la munte cu 12 cojoace şi a îngheţat. Acum nu mai credem. Şi nici nu vom mai crede vreodată.

Tot ce mai putem este să cunoaştem povestea. Şi să ne bucurăm. Atât.

Mărţişoare, mărţişoare…

O primăvară minunată şi frumoasă ca fiecare dintre voi, minunatelor şi frumoaselor!