Trei vise despre Piaţa Râmnicului

piata centrala

Greşeala recunoscută e pe jumătate iertată. Pe asta mă bizui când recunosc sincer că, din când în când îmi permit, în tot mai puţinele momente de visare pe care mi le acceptă timpul (tot mai avar cu mine!), să ies din binecunoscutele şi plictisitoarele tipare înrădăcinate în gândirea colectivă şi să mă joc, imaginându-mi Râmnicul altfel.

Primul vis… Ce-ar fi să mutăm Piaţa Centrală în altă parte, locul ei urmând a fi luat de un spaţiu public multifuncţional, între actuala Hală (valoros monument de arhitectură transformat, după necesităţile momentului, în sală de reuniuni şi conferinţe, sală de spectacole de aproape orice fel, galerie de artă, etc) şi biserica Sfântul Gheorghe, monument istoric de secol XVII, cu alei şi bănci de odihnă, cu spaţii verzi şi ronduri de flori, cu tonete şi pergole acoperite de flori? Toate acestea peste o parcare subterană atât de necesară locului, în care s-ar ascunde zecile de maşini străine imaginii unui centru civilizat.

Al doilea vis (în continuarea primului)… Ce-ar fi dacă parterul blocului „L” s-ar elibera de construcţii  şi s-ar deschide spre fostul magazin Cozia şi spre River Plaza Mall, prin mutarea/desfiinţarea unor spaţii comerciale existente. În aşa fel încât cele două spaţii publice (scuarul pieţei şi cel al Mall-ului) să se contopească într-o singură imagine pusă generos la dispoziţia pietonilor locului şi a turiştilor curioşi.

Al  treilea vis (dar nu cel de pe urmă)… Aici visul merge cam departe: demolarea blocului „Cozia”, une dintre erorile urbanistice majore ale Râmnicului, şi unirea Centrului (amenajat în viitorul apropiat pe baza bine-cunoscutului proiect de concurs) cu celelalte două spaţii de care povesteam mai devreme.

jamaicaMă opresc aici cu visele şi revin în actualitate. În Piaţa Centrală, aceleaşi lucruri: îmbulzeală eterogenă adesea dubioasă şi aglomerare de oameni cu sau fără treabă, maşini de aprovizionare sau maşini pur şi simplu parcate pe unde se nimereşte, şomeri de o viaţă şi adolescenţi gură-cască, marfă de orice fel şi orice provenienţă, pepeni stricaţi şi varză murată, manele sfredelitoare de timpan, înjurături specifice locului şi bătălii între precupeţi, oameni ai străzii şi tocmitori de nunţi. Totul închis între zidurile cenuşii ale dosurilor de blocuri, cu ghene veşnic şi teribil mirositoare…

Parcă era mai bine în oricare dintre vise!…

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s